| 1.
|
CUMPĂR'A, c'umpăr, vb. I. Tranz. 1. A intra în posesiunea unui lucru, plătind contravaloarea lui cu bani. ◊ Expr. Cum am cumpărat-o, asa o vând = cum mi s-a povestit mie, asa povestesc si eu altora. 2. Fig. A câstiga de partea sa pe cineva, plătindu-l; a mitui. - Lat. comparare.
Sursă
: DEX'98
(68027)
- IoanSoleriu |
| |
| 2.
|
A cumpăra ≠ a vinde
Sursă
: Antonime
(68632)
- siveco |
| |
| 3.
|
CUMPĂR'A vb. a achiziţiona, a lua, a procura, a târgui, (înv. si pop.) a neguţa, (prin Transilv.) a surzui, (înv.) a scumpăra. (~ cele necesare.)
Sursă
: Sinonime
(179985)
- siveco |
| |
| 4.
|
cumpăr'a vb., ind. prez. 1 sg. c'umpăr, 3 sg. si pl. c'umpără
Sursă
: DOR
(237043)
- siveco |
| |
| 5.
|
A CUMPĂR'A c'umpăr tranz. 1) (obiecte, lucruri) A obţine contra plată. 2) (persoane) A câstiga de partea sa, dând mită; a mitui. /<lat. comparare
Sursă
: NODEX
(330367)
- siveco |
| |
|
|